"Nothing lasts forever, so live it up, drink it down, lough it off, avoid the bullshit, take chances, & never have regrets, because at one point, everything you did was exactly what you wanted"
salutare salutare lume sau mai bine spus ai mei fani... putini ce i drept dar true :)
cum de am revenit ? ei bine este ora 1 si ceva noaptea si tocmai ce am venit de la un prieten dupa vreo doua ore petrecute cu el si a lui prietena in fata calculatorului urmarind un film... grandios film... efecte speciale destul de rare si totusi a reusit sa ridice parul pe noi...
cum este posibil ? habar nu am, or mai fi si regizori care sunt capabili sa redea o stare si fara sa utilizeze efecte in valoare de milioane bune de dolari ca doar na ii criza si acesti cutezatori isi fac din ce in ce mai des simtita prezenta.
despre ce film este vorba ? ei bine gata cu suspansul: the exorcism of emily rose :X
stiti ce poate fi mai palpitant decat filmul si starile provocate de el ? sa te intorci precum subsemnatul imediat dupa vizionarea lui acas... noaptea... pe ploaie... cainii urland precum lupii in noapte la apropierea ta... o da... seara asta a fost cu adevarat speciala si iata cum de am ajuns eu iar pe aici...
e prea tarziu sa pot suna sau aborda pe cineva pe mess sa imi spun experienta... dar mai bine nu ma credeti pe cuvant, scepticismul este pana la urma o calitate demna de toata lauda... pune mana si urmareste filmul
garantez ca are sa iti mareasca tensiunea mai ceva decat cafeaua bauta de dimineata
desigur pentru cei mai slabi si cu pretentii la ceva mai umoristic exista firar sa fie si parodia dupa el...
pa pa si data viitoare promit sa imi fac timp si pentru autografe !
Coaaaaieeeeee man si ba... cat am mai putut sa bem... ca doar barbati parosi fiind ce puteam sa facem pentru a ne distra ?? Normal... am baut ce pls, plm si ce mai o fi...
Asa excremente nazale cum ajunseseram a fi ne plimbam privirea pe masa sa mai infascam o doza de... vitamine alcoolice si privirea incetosata ne se poticneste pe o cutie verde cu treburi sanatoase... naturale... si fara PRESERVATIVES.. cum ar zice eu pe mess sau tuta pe MSN: WAAAAAA sau LOOOOL.
Asa receptivi la prostii cum eram tocmai dadusem peste a mai tare chestie frate care ne putea transforma serata monotona intr-un succes neasteptat... adica numa uitate la ce poza i-am tras cutiei... pana si aparatul prinsese ideea cu starea de spirit pe care trebuia sa o ai cand te afli alaturi de noi... imi place spiritul de echipa ce sa mai.
Am ajuns la Sibiu... si pentru a sarbatori realizarea am facut putina miscare pana la cel mai apropiat centru de aprovizionare cu bere, mici si ce mai trebuie omului sa se simta bine... si am inceput sa provocam oleaca de ceata de provenienta culinara...
Si cum ziceti voi ca am reusit sa petrecem? Multa bautura si mancare... mai putina ca na doar e criza...
Ce a iesit ? O serie de poze mai mult sau mai putin nedemne de aratat minorilor, o infratire la sange cu toaleta si desigur multe sticle de bere prin toata casa...
Azi sa speram ca mica excursie nu se va rezuma doar la bautura si mancare... desi am inceput cu bine printr-un mic dejun de votka combinat cu suc de mere PUNCT.
Pe vremuri... in negura timpului... era pe planeta aceasta un pradator... o bestie neiertatoare si fara scrupule gata sa puna la pamant si sa devoreze tot ce ii iesea in cale si era pe al sau plac... Asa era barbatul...
Apoi ca in orice poveste prea buna trebuia sa se intample ceva de rau... si anume sa gaseasca prada care sa ii ramana in gat, care refuza sa fie inghitita... cea de ii bune capac...
Si astfel din mandru animal de prada... devine un pechinez in lesa...
Cum este posibil ? Urmarind descrierea noastra de catre domnisoare ne dam seama ca nu ar avea cum sa fie veritabila o astfel de transformare... la urma urmelor noi (barbatii) nu suntem loiali, ardem tot ce are o gaura (expresie de la o prietena) si mai presus de toate daca ar fi dupa ele... ar trebui sa fim blestemati pe viata pentru ca singurul nostru scop in viata este chinuirea si supararea lor...
Dar daca asa sta treaba, atunci va intreb... cum naibi cand un prieten iti propune... BA (limbaj barbar de barbat) mergem gura casca intr-o drumetie asa de vreo 2-3 zile pe oriunde ? tu iti zici in gand PERFECTTTT !! si ii confirmi si lui ca esti deacord... peste nici 3 ore te sucesti ca nu mai poti...
E de rau... am ajuns in culmea disperarii... deja am pierdut posibilitatea de a migra precum o bestie libera, ce ma consider dand dovada de toata modestia posibila, impreuna cu turma mea...
Am bani, timp, prieteni... ar trebui sa fim capabili a o punem de o excursie pe cinste... si totusi... NU !
De ce ? Pentru ca prietenele lor, pastratorul capatului liber al lesei... nu ii lasa... desigur ei spun ca intervine una sau alta... dar simplul si unicul raspuns e ca nu pot sa isi faca stapanul sa dea drumu la lesa.
Se pare ca mentalitarea mea de a mai baga o sala asa din joi in pasti, a merge pe undeva gura casca pe o bicicleta ... orice numai sa mai scada burta... e in contradictie grava cu opinia stapanelor despre scopul si activitatea unui barbat... FEMEIEEEE is la sala sau pe bicicleta... singurul lucru care fute nu sunt eu... is fiarele care fut la ale mele oase... sau saua de la bicicleta care isi face de cap la al meu derier.... trezestete si miroase trandafirii... Daca era sa faca altceva ubi al tau cu siguranta iti dadea o scuza buna si tot o facea si tu traiai ca tuta cu gandul ca AL MEU E SI FACE PRECUM II ZIC EU !
Se pare ca tocmai gandirea asta a mea este de vina pentru embargoul impus de stapanele leselor catelusilor... La urma urmelor cum sa indrazneasc eu sa critic o mentalitate sau activitate a femeilor, oricat de aiurea si ciudata ar fi... tot BLASFEMIE este.
Problema este pe de o parte ca eu acum nu am ce face decat sa plec singur la un ultim mohican al rezistentei masculine si sa petrecem pe acolo vreo cateva zile asa ca nebunii fara camarazii de o viata alaturi... iar pe de alta parte... ce are sa faca stapanele in continuare... pentru ca nu e asa pana la urma si ele are sa se sature ca papitoii de catelusi sa faca numa ca ele... monotonia asta e o curva... si mai mult decat sigur... catelul are sa se trezeasca singur in ploaie....
Fiti fara grija... atunci am sa intervin eu sa ii incurajez si sa ii ridic de pe jos cu mistria... zicand plin de intelegere pentru a lor situatie.... TI-AM ZIS EU COAIEEEE !!!
Intr-o realitate in care viata este tot mai mult dominata de aparente si jocuri de imagine devine tot mai tentant de a accepta o alternativa la aceasta... realitatea virtuala.
De ce ? Sa ne gandim la avantaje... aici poti fi tu... fara povara criticii semenilor tai sau de ce nu... poti fi asa cum iti doresti fara impedimentele realitatii... alegerea este la indemana ta si ce te desparte pe tine de persoana pe care vrei sa o afisezi aici este o simpla tastatura.
Din acest motiv tot mai multa lume prefera aceasta alegere petrecand ore in sir in fata PC-ului pe mess, hi5 sau programe si site-uri similare.
O buna amica de a mea... una virtuala... mi-a dat o provocare... si anume sa pun negru pe alb parerea mea despre relatiile virtuale. Cum incercarea moarte nu are am sa incerc sa o uimesc azi cu opinia mea despre acest subiect.... cumva trebuie sa imi achit si eu prezenta ei in gandurile mele asemenea unei constiinte de mult uitate dar care isi face in continuare datoria de a ma tine pe linia de plutire a ratiunii.
Asa cum spuneam si mai sus oamenii prezenti in aceasta lume virtuala sunt de doua feluri... unii care incearca sa gaseasca aici un refugiu in care sa poata fi ei insisi fara a fi criticati pentru gusturile si alegerile lor si altii care sunt aici pentru a scapa de monotonia vietii de zi cu zii creand o personalitate virtuala in care reusesc sa astupe lipsurile personalitatii lor reale ( cu alte cuvinte orice fraier poate fi smecher in aceasta lume virtuala daca gaseste lume care sa il creada pe cuvant ).
Daca doua persoane de sex opus din prima categorie se intalnesc virtual este foarte probabil ca acestea sa inceapa o relatie de amicitie sau de ce nu... chiar mai mult. Pana la urma ele (persoanele respective) nu cauta a se face apreciate dupa standardele uzuale ale societatii, ele cauta lume care sa fie capabila a intelege trairile lor diferite, iar daca dau peste cine nu trebuie si ajung a fi din nou criticate... ei bine un simplu IGNORE rezolva totul.
Astfel un cuplu format in asemenea circumstante este in prezent dupa parerea mea mult mai predispus succesului decat unul format in realitate... De ce ? Ei bine cei doi nu trebuie sa se ascunda, nu trebuie sa fie asa cum le este dictat de societate... Reusesc sa isi cunoasca unul altuia toate calitatile si defectele asa cum sunt ele iar daca ele sunt suportabile din punctul de vedere al lor atunci de ce nu ar merge mai departe ? Pana la urma mediul virtual reuseste sa ofere cuplurilor alternativa pe care relatiile la distanta prin scrisori o ofereau bunicilor nostri, o alternativa prin care daca reusesti a gresi in alegere nu ajungi subiectul de barfa al intregii comunitati din care faci parte.
O sa spuneti cum de este posibil o relatie la distanta intre doua persoane care nu s-au vazut niciodata. Dar totusi ce este asa ciudat ? Adica deontologii romantismului nu au pus mai presus de orice aprecierea sau iubirea personalitatii, a EU-lui interior si apoi cea fizica? Ori tocmai acest lucru este pus pe tava intr-o astfel de relatie.
Mai intai ajungi sa faci cunostinta cu persoana din spatele fizicului material, iar daca reusesti o sincronizare cu ea/el atunci poti trece mai departe la o relatie de amicitie virtuala... iti povestesti totul si bune si rele, intamplarisi evenimente din viata de zi cu zi, banalitati. Daca aceast lucru reuseste a-ti mentine interesul si placerea de a continua atunci calea iti este deschisa care o relatie mult mai profunda decat poate oferi de cele mai multe ori realitatea.
"dar am strans-o la piept. I-am deschis usa sufletului meu, am chemat-o si ea a venit. Si, desi mi-e draga si scumpa, n-am zavorat usa in urma ei. Am vrut sa ramana asa cum o aflasem: libera si neingradita. Si pentru prima oara, am simtit cum teama paleste DE DREPT, DE FAPT SI DE NECAZ"
Dulcegari astea pe care toate cititoarele acestui minunat blog misogin le-au citit mai sus si mai mult ca sigur au si oftat apartin unui bun amic de al meu care... da ati si ghicit... are fluturasi in burtica... vede cerul roz si ofteaza cand aude vocea privighetorii vietii sale... IACHHHHH !!!
Ei bine dumnealui in mod normal ca un adevarat cavaler imi critica fiecare iesire negativa la adresa... dudelor de imi tot ies in cale si ale ideilor ce nasc din aceste interactiuni cu dansele.
Am sa ii dau peste nas inca o data si il provoc sa imi zica, vezi dom'le, ca nu am dreptate.... Mare domn urmareste cu atentie poza de mai sus si ia aminte... Asemenea comportament apare cam in toate C.V.-urile domnisoarelor care iti rasar in viata... daca nu e asa... da un buzz o tu raritate care pana acum nu te-ai facut vazuta.
Si daca tot imi dai un buzz te rog sa-mi dai si o explicatie la enigma ce ma tot macina de la o vreme incoace. Curioasa ? Si eu... Ce se afla in capul unei fiinte de sex feminin care intra intr-o baie... fie ea de la mall sau de acas... cu tot felul de ustensile folosite la igienizarea incaperii cu pricina... de se gandeste AHAAAM ! AICI VREAU O POZA :X
Trecand mai departe... o fata ca asta ( a se consemna faptul ca nu generalizez ) iti apare in cale... si sansele is ca ea sa aibe un corp demna de o amazoana si mintea desi nu prea stralucita.. destul de ascutita incat sa reuseasca a te imbrobodi bine da bine de tot.... adica sa pui botu' dupa ea BA. Sau ia stai ca am pus corpul inaintea mintii si asta nu se poate pentru ca ar insemna sa fi doar un animal de barbat care se gandeste doar la sex si asa domnisoara vrea desigur LOVE... adica "dlagoste"... Deci nu conteaza ordinea... orice te satisface...
Si tu ca un adevara cavaler te pui pe treaba si ai sa faci pe duru' pentru ca da bine sa fi un dur si un nepasator in limita bunului simt... e ca piperul in salata... apoi treptat duritatea ta paleste... ca si parul din cap la batranete... si cu timpul ea reuseste a imblanzi animalul din tine... care devine un poet ce ii aduce elogii si cladeste poteci din petale de trandafir...
Ei aici incepe intersectia aia periculoasa... doua curbe... ambele periculoase..
Ai de ales... faci ca mine si ai grija sa nu te lasi dus prea mult de valul de fluturasi gingasi... pana la urma si cel mai mare poet al neamului a avut parte de o moarte nu tocmai glorioasa... Doar si domnisoarele pot aprecia o vanatoare mai indelungata ce nu va duce niciodata la plictiseala, adica unde e adrenalina mai mare... incercarea de a imblanzi un armasar sau calaritul unuia deja domesticit, invins...
Sau mai e curba la stanga... the wrong way... his way... continui sa tocesti din salbaticia ta pana cand nu ai sa ajungi nimic mai mult decat o copie fidela a dorintelor ei... ori parca o relatie inseamna acceptarea diferentelor fiecaruia nu supravietuirea celor mai rezistente...
Concluzia este... pana la urma... si directia lui este buna... conditia imperativa fiind sa dea peste jumatatea sa perfecta, care sa vrea o copie a dorintelor sale... nu identica... ci mai degraba complementara... ca doua jumatati ale aceleiasi inimi...
Tine minte totusi prietene... majoritatea asa ziselor jumatati au o minte ce le "obliga" sa creeze opere de arta precum cea de sus... si mai mult sa le considere "mistok". Deci ? Cine are calea demna de urmat ?
Si sa nu inchei tocmai intr-un ton negativ... bunul meu prieten e ca HIGHLANDER ( the immortal ) il arunci la pamant, il calci in picioare, zici ca nu mai are sorti de izbanda si totusi revine cu acelasi optimism in viata, din punctul asta de vedere imi aduce aminte de personajul din filmuletul de mai jos care reuseste sa transforme o situatie mortala intr-un antrenament menit sa il ajute a merge mai departe... Aici eu imi scot palaria in fata ta maestre...
Buna ziua... buna searaaa... ii ora doua deci... nu mai conteaza ce parte a zilei este.
De ce pe blog la ora asta ? Pai de.. venit din oras... luat putin in freza... ma simt inspirat de muza numita alcool.
Inspirat sa ce, sper eu ca sa va intrebati... apoi sa scriu despre un bun prieten de al meu...
Nu am nimic cu el dar cum dumnealui si-a exprimat dorinta de a ma lua de el pe aici... si cum prietenii adevarati is tot mai greu de gasit... ii fac pe plac si sper sa fie satisfacut de serviciile prestate.
Acum inainte de a suna mult prea mult a servicii de alta natura... trec la subiect si anume mon ami...
Desigur imi va fi greu... adica omu' chiar ii foarte calculat foarte serios destul de sobru.. ii greu sa scriu ceva pe aici care sa fie amuzant si sa aibe legatura cu el... Dumnealui ii mai degraba imaginea masculinizata a unei profesoare maicute de la o scoala catolica... zambeste la o gluma dar daca exagerezi iti rupe capu'
O povestioara tot am sa incropesc si ii legata de metamorfoza lui... de la un pusti pe care il stiu inca din generala si care si-o lua pe carca alaturi de mine de la colege de clasa mult mai numeroase si de cele mai multe ori si mult mai masive pe laterale decat noi... la aceasca specie enervanta de om serios... care mai indrazneste a rade doar cand il fortezi cu un obiect contondent.
Ei bine... totul se reduce la capitolul... si da... fac pariu ca nu ati ghicit.. nu la femei + love... ci la partea mai plictisitoare numita maturizare...
Desigur pentru a nu adormi am sa scriu doar despre contributia lor cu putina amaraciune la procesul de maturizare... ca doar na... ce ar fi viata daca nu ar fi o femei in ea ca sa o joace in picioare... si nu generalizeeeez... am scris si de bine in legatura cu reprezentantele sexului frumos... doar ca nu in aceasta povestioara!
Omu e destept, foarte destept... enervant de... ati prins ideea... oricum, termina liceu baga si la facultate... le are cu pc-urile pe toate ramurile... castiga bani cat sa satisfaca bugetul unei comune de marime medie si ati ghicit... imparte toate acestea cu domnisoare atrase desigur de dragostea oferita de el... bani neexistand in ochii lor...
Dupa cateva rateuri omu', genial cum este, trage o concluzie... dragostea ii a mai proasta investitie!!!... decat sa investesti timp si bani in asa ceva mai bine traieste viata asa cum este ea fara a urma tiparele societatii in care existam... Si anume... ducase pe pustie intemeierea unei familii... daca nu se poate nu se poate si mergem mai departe... cum ?
Apoi facem un apartament sa arate ca un club select de pe Dorobanti, luam o masina care sa fie foarte zgomotoasa si cum baiatu' are gusturi a luat o sportiva pursange si anume O BENZINARA nu diesel ca alti fomisti cu aere de vedete si pentru ca isi permite chiar o foloseste asa cum trebuie dand ture rapide cu ea... nu de cartier, ca alti destepti cu bani... ci de tara...
Cat ii liber... el este in alta locatie... cu alta domnisoara... incercand ceva nou... o viata ideala... dupa el...
Indraznesc sa ii perturbez intr-o zi echilibru' carmic si ii cer niste sfaturi despre cum sa pun mana pe o domnuca de se lasa greu impresionata de avansurile mele puerile... La care el ma intreaba... e daia de zice de dragoste in sus si in jos ?
La raspunsul meu afirmativ geniul sau isi face aparitia si imi da sah si mat printr-o singura invatatura... si anume:
MA sa ii zici si tu ca inafar de o gramada de timp pierdut pe vrajeli si nebunii totul se va reduce la un preludiu, cateva limbi si ceva miscari din solduri... dupa care zaceti amandoi si asta = LOVE.
Daca ea ii interesata va admite ca asa e si o lasa mai moale cu pretentile si daca va simtiti bine o mai ardeti cu nebunii si alta data... daca nu esti bun... ajungi subiectul de discutie al tutelor din oras, in cazul in care nu te vrea.... cauta alta.... procentul este in favoarea noastra...
Simplu, eficient si fara stres !!!
Intrebarea mea este... asa o fi ? La asta a ajuns sa se rezume totul ? Avand in vedere speciile de fete de ne tot apar in cale...
